Povestea grupului  „Colindita” care aduce colinde de crăciun în rândul românilor din Italia

Crăciunul este o sărbătoare universală care unește oamenii prin tradiții și ritualuri. Dar ce se întâmplă atunci când, departe de țara natală, ți se face dor de vechile colinde de Crăciun? Aceasta este povestea unui grup de femei românce care, din dragoste pentru patria lor și din nostalgie pentru colindele de Crăciun, au creat grupul amatoriial Colindița. Din 2018, aceste cântărețe pasionate și-au bucurat sufletele și au adus tradiția colindelor românești de Crăciun pe străzile italiene, în special în orașul Tortona.

Să fii departe de casă timp de aproape douăzeci de ani este o experiență emoționantă și anevoioasă. Distanța față de propria patrie, nostalgia originilor, este resimțită mai ales în momentele festive, în care cu toții tânjim să fim învăluiți de afecțiunea celor dragi, de mirosurile de acasă, de tradiții și obiceiuri. Astfel, pentru numeroși români din diaspora, care de multe ori nu se pot întoarce acasă pentru sărbătorile care încheie anul, se întâmplă să viseze cu ochii deschiși că se întorc în timp: cât ai clipi din ochi, sunt din nou în România. Atmosfera de Crăciun, mai ales în copilărie, este inconfundabilă, fiind compusă din tradiții și obiceiuri creștine și ortodoxe, dar și din cântece, cu semnificații profunde, care punctează zilele reci petrecute în fața șemineului.

Această imensă și profundă nostalgie este cea care a dat naștere, spre sfârșitul anului 2018, grupului de amatori Colindita. Totul a început când Sabina, mânată de pasiunea pentru colindele de Crăciun, a întrebat pe o rețea de socializare cine ar vrea să i se alăture. Cinci femei, printre care și Sabina, s-au regăsit, unite de nostalgia tradiției strămoșești. Deși nu se cunoșteau înainte, au decis să se pregătească temeinic, alegându-și cu grijă repertoriul de colinde de Crăciun. Așa că au început imediat repetițiile, care au continuat până târziu în noapte, deși nu exista un plan precis. Fiecare întâlnire le încărca sufletele cu o energie pozitivă reciprocă, dându-le un sentiment de apartenență și de „acasă departe de casă”. Apoi, prima reprezentație: cu o săptămână înainte de Crăciun, fără permisiune oficială, au decis să cânte „programul lor artistic” în fața barului Zuccarelli al Oksanei, una dintre fondatoare. Evenimentul a atras atenția oamenilor și, în ciuda riscurilor, seara s-a încheiat în mod plăcut.

Astfel, în anul următor, grupul a mers mai departe, cu și mai multă determinare, cu dorința de a face, de a cânta și de a fi împreună. Repetițiile au început în toamnă, cu unicul scop, mereu ferm, de a împărtăși frumusețea tradiției lor de Crăciun. Alte femei s-au alăturat grupului, iar repetițiile au continuat în barul Oksanei. Între timp, administrația municipală a organizat evenimente de Crăciun, iar grupul nu a ezitat să participe. De data aceasta, în fața bisericii San Michele din Tortona, grupul a atras un număr mare de trecători, prieteni și cunoscuți, atât italieni, cât și români. De asemenea, spectacolul a fost transmis în direct de o cunoscută televiziune locală, iar primarul, care a fost prezent, și-a confirmat sprijinul pentru această inițiativă.  Având în vedere marele succes, în luna decembrie, grupul a fost invitat să cânte în cămine de bătrâni și pentru tinerii cu dizabilități la un centru de zi. Datorită traducerii și adaptării cântecelor în italiană de către Bianca Prisecaru, fiica uneia dintre fondatoare, aceștia au putut împărtăși bucuria Crăciunului cu un public mai larg.

Povestea Colindiței este un exemplu emoționant al modului în care pasiunea, tradiția și împărtășirea pot depăși distanțele geografice și pot crea o legătură profundă între oameni. Aceste femei românce au adus o parte prețioasă a culturii lor în Italia, răspândind bucurie și căldură în inima Crăciunului italian. Aventura lor continuă, aducând frumusețea colindelor românești de Crăciun unui public din ce în ce mai larg, demonstrând că Crăciunul este cu adevărat un moment de unitate și împărtășire.